Stanley Greenspan, un autor pe care il iubesc tare mult. In cartea aceasta minunata abordeaza provocarile anilor de scoala primara, atat din perspectiva copiilor, cat si a parintilor lor.
Este mult mai mult decat un ghid de parentaj, intrucat priveste dintr-o perspectiva mai larga dificultatile copiilor in aceasta etapa critica in dezvoltarea lor psihologica.
Las aici un fragment din carte ales special, pentru ca stiu ca acest subiect preocupa multi parinti:
” Una dintre cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii este faptul ca se identifica exagerat de mult cu copilul lor atunci cand acesta are probleme cu prietenii sai. Daca cel mic vine acasa cu lacrimi in ochi pentru ca nu a fost invitat la petrecerea organizata de ziua lui Katty, parintii resimt respingerea la fel de acut precum copilul. Daca cel mic se plange ca nimeni nu se joaca cu el pe terenul de joaca, parintii sufera la fel de mult ca el. Si atunci cand numai trei copii din cei 10 chemati sa ramana peste noapte dau curs invitatiei, parintii sunt la fel de indurerati precum copilul.
Fireste, pentru copil acestea sunt situatii dureroase, si nu sustin ca asemenea suferinte si respingeri nu ii vor afecta pe parinti. Orice parinte sufera atunci cand copilul sau este jicnit sau respins. Dar exista o deosebire intre a manifesta empatie fata de copilul tau atunci cand sufera din cauza inevitabilelor cucuie si vanatai ale copilariei si a te identifica exagerat cu el. Cu totii vrem sa-i ferim pe copii de dificultatile prin care am trecut noi si dorim ca ei sa simta aceleasi bucurii pe care le-am simtit noi sau, cum este adesea cazul, bucuriile pe care am fi vrut sa le simtim. Dar, dorind cu atata ardoare acea fericire pentru copiii nostri, declansam un proces care nu sustine ceea ce vrem noi sa sustinem.”