Cum se manifestă tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD) la adult?

Deși ADHD este cunoscută ca o tulburare a copilăriei, mulți adulți suferă (de multe ori fără să știe!!) de această disfuncție neurologică. Merită menționat încă de la început că ADHD nu este o boală psihică, ci o tulburare de neurodezvoltare, cu impact semnificativ în cele mai importante domenii din viața unui om: relații, carieră, stare de bine fizică și psihică.

Până în 1980 se considera că de ADHD suferă doar copiii si că pe măsură ce înaintează în vârstă, simptomele se remit. În realitate, aproximativ 85% dintre acești copii se vor transforma în adulți care suferă de ADHD.

Atunci când există doar un deficit de atenție, fără hiperactivitate, sunt șanse mari ca tulburarea să treacă nediagnosticată și netratată. Copiii hiperactivi, care deranjează orele, sunt ușor de observat și  în felul acesta ajung să primească diagnostic si tratament. 

Copiii care au doar deficit de atenție, cei cu capul în nori, visătorii care în timpul orelor privesc pe geam sau la colegi, pentru ca nu se pot concentra la ce spune profesorul, trec de cele mai multe ori ușor neobservați și în felul acesta nu primesc ajutor.

ADHD
Sursa foto: Pixabay.com

Ce înseamnă ADHD?

ADHD este o tulburare care apare în copilărie (întotdeauna simptomele apar înaintea vârstei de 12 ani) și continuă la vârsta adultă.

Adulții cu ADHD se pierd în lucruri nerelevante, uita idei, obiective, lucruri. Întâmpină mari dificultăți în organizarea lucrurilor, astfel încât nu sunt cei mai productivi oameni, iar casa si spațiul lor de lucru arată întotdeauna dezordonat.

Lipsa atenției este întotdeauna parte a tulburării, iar uneori hiperactivitatea este și ea prezentă.

Un adult cu ADHD poate avea dificultăți de a rămâne în sarcină (mai ales dacă aceasta este plictisitoare și durează mult). În același timp, dacă este o activitate care îl atrage, poate intra într-o stare de hiperfocusare, pierzând din vedere celelalte lucruri care se întâmplă în jurul său.

Dacă a existat și hiperactivitate în copilărie, aceasta se remite treptat în adolescență și rămâne neliniștea și impulsivitatea. Adultul cu ADHD poate:

  • vorbi excesiv;
  • îi întrerupe pe ceilalți;
  • se mișcă constant (pe scaun se foiește mult, dă din picior, se joacă cu părul, etc). 

Din cauza impulsivității ia decizii pripite, neluând în calcul consecințele acțiunilor lui. 

Semne și simptome la adultul cu ADHD

Simptomatologia ADHD se poate schimba pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă, în sensul că odată cu îmbătrânirea apare un declin cognitiv accentuat, iar asta îi face pe mulți oameni să meargă la medic.

Iată câteva semne și simptome ale ADHD la adulți:

  • Lipsa atenției, gradul mare de distractibilitate (sunt ușor distrași de gânduri sau de stimuli care nu au nicio legătură cu sarcina pe care o desfășoară);
  • Tendința de a se deconecta în mijlocul unei conversații sau activități, iar în anumite perioade capacitatea de hiperfocusare pe o anumită sarcină, în detrimentul celorlalte lucruri care se întâmplă în jurul lor; 
  • Reactivitate emoțională mare, schimbare bruscă a dispoziției;
  • Le este greu să acorde o atenție deosebită detaliilor, sau fac greșeli din neatenție la locul de muncă;
  • Adesea pierd lucruri precum chei, portofele și telefoane;
  • Le este greu să urmărească instrucțiuni și le ia mult mai mult timp decât celorlalți să își îndeplinească sarcinile profesionale;
  • Dificultăți în inițierea unei sarcini și tendința de a tergiversa lucrurile până aproape de deadline, procrastinare cronică;
  • Desfășoară mai multe proiecte în paralel, dar nu le pot urmări corespunzător;
  • Nu au noțiunea timpului, astfel că mai mereu întârzie;
  • Întâmpină mari probleme în organizarea lucrurilor, casa și spațiul lor de lucru sunt  dezordonate;
  • Vorbesc excesiv, întrerup adesea interlocutorul. Aau tendința de a spune ce le vine în minte, fără a lua in calcul momentul nepotrivit sau inadecvarea remarcilor;
  • Întâmpină dificultăți în a sta nemișcați pentru perioade lungi de timp;
  • Le este greu să își aștepte rândul, să tolereze plictiseala;
  • Probleme la nivelul stimei de sine,  se simt inadecvați și mai puțin capabili decât ceilalți;
Sursa foto: Unsplash.com

Ce alte tulburări pot apărea în comorbiditate cu ADHD?

Simptomele de ADHD apar întotdeauna în copilărie, înaintea vârstei de 12 ani. Aceste simptome trebuie să fie prezente în două sau mai multe contexte de viață și să reducă calitatea funcționării școlare, sociale și profesionale a persoanei.

Este important de menționat că și alte tulburări pot apărea în comorbiditate cu ADHD: tulburări de anxietate, tulburări de dispoziție și consum de substanțe.

Ar mai fi important de spus că stresul, precum și alte probleme de sănătate mintală pot provoca simptomatologie ADHD-like. Din acest motiv, este necesară  o evaluare amănunțită la un psihiatru sau un psiholog clinician pentru a determina cauza simptomelor și a identifica tratamente eficiente.

ADHD impactează relațiile sociale ale persoanei, performanța sa profesională, stima de sine precum și calitatea vieții în general, însă din fericire există tratamente eficiente pentru gestionarea acestei tulburări.

 Factori de risc la adultul cu ADHD 

adhd
Sursa foto: Unsplash.com

ADHD este conceptualizată ca fiind în principal o tulburare biologică. Există studii care arată că influențele biologice, componenta genetică, precum și anumite evenimente prenatale (greutatea scăzută la naștere, fumatul sau consumul de alcool) determină diferențe la nivelul neurotransmițătorilor dopamină, norepinefrină și epinefrină, care sunt răspunzători de atenție și comportament motric.

Cercetătorii iau in calcul și alți factori de mediu care ar putea crește riscul de a dezvolta ADHD. Ei studiind modul în care leziunile cerebrale sau nutriția ar putea juca un rol în această tulburare. 

Pe măsură ce oamenii de știință au început să înțeleagă baza biologică a acestei tulburări, și-au propus să identifice modul în care ADHD impactează viața oamenilor. Mai precis, ce forme ia,  în ce fel împiedică funcționarea zilnică și cum poate fi gestionat în cel mai optim mod cu putință.

ADHD este mai frecvent întâlnit la bărbați decât la femei, iar femeile cu ADHD au în special probleme de atenție. Subtipul inatent este adesea prost înțeles și greșit diagnosticat de specialiști. Multe femei au primit tratament pentru anxietate și depresie, când în realitate suferă de ADHD.

Caracteristicile secundare ale ADHD (subperformanța, slaba toleranță la frustrare, dificultățile interpersonale) sunt considerate consecințe ale caracteristicilor centrale.

Adulții cu ADHD sunt predispuși într-o măsură mai mare decât copiii să sufere de instabilitate emoțională. Acest fapt se datorează în mare parte experienței lor cu frustrarea și eșecul, dar și biologiei acestei tulburări. Pe scurt, în ADHD creierul oamenilor lucrează împotriva lor.

Dacă simptomatologia interferează cu funcționarea lor zilnică, este important să realizeze cât de important este să ajungă la specialiști cu experiență în ADHD pentru un diagnostic corect. Cu tratament corespunzător, multe din problemele adulților cu ADHD se ameliorează.

Tratament pentru adultul cu ADHD

Primul pas al tratamentului este obținerea unui diagnostic corect. Foarte frecvent, acest lucru aduce o mare ușurare persoanei în cauză. Aceasta înțelegând în sfârșit că eșecurile sale nu se datorează unei deficiențe, ci a modului în care ADHD își pune amprenta asupra funcționării sale.

Al doilea pas ar fi ca persoana să învețe cât mai multe despre această tulburare. Conștientizarea modului în care ADHD îi impactează viața, îi va permite să înțeleagă ce să facă pentru a-și  îmbunătăți funcționarea zilnică.

Cele mai bune strategii de tratament sunt o combinație între:

  • medicație;
  • psihoterapie;
  • exerciții fizice;
  • mindfulness;
  • nutriție adaptată nevoilor acestor oameni.

Farmacoterapia pentru ADHD

Psihostimulantele sunt cele care reprezintă tratamentul de primă linie în tulburare. Ele funcționează prin creșterea nivelului de dopamină și noreprinefrină din creier, ajutând la reducerea inatenției și a impulsivității persoanei. Există efecte secundare asociate cu medicația, dar în general ele sunt slabe (dureri de cap, tulburări de somn,  apetit scăzut, dureri de stomac).

Dacă medicamentele psihostimulante cauzează efecte adverse mai puternice sau dacă pur și simplu ele nu au nici un efect asupra adultului cu ADHD, medicul va sugera medicamente non-stimulante. Ele sunt considerate medicamente de linia a doua deoarece nu sunt atât de eficiente ca prima categorie. De asemenea, durează mai mult până își fac efectul.

Psihoterapia

Tratamentul psihoterapeutic este util în special dacă pe lângă ADHD, persoana suferă de anxietate sau depresie. Terapia cognitiv-comportamentală ajută adultul cu ADHD să învețe să identifice și să își restructureze cognițiile disfuncționale. De asemenea, terapeutul încurajează persoana să se adapteze la schimbările ce vin odată cu tratamentul medicamentos.

Cu ajutorul psihoterapiei,  adultul cu ADHD va deveni mai conștient de provocările pe care trebuie să le depășească datorită atenției inconsecvente, dezorganizării și a impulsivității. Totodată, își va dezvolta abilități de organizare și management eficient al timpului.

Nu este niciodată prea târziu pentru o consultație la un medic psihiatru sau la un psiholog clinician pentru testare. Mai ales, dacă există suspiciunea de ADHD. Un tratament corect poate face viața de zi cu zi mai ușoară, îmbunătățind semnificativ funcționarea  zilnică. 

Recomandări pentru gestionarea ADHD la adult

Sursa foto: Unsplash.com

Tratamentul medicamentos și psihoterapia sunt cele mai eficiente tratamente pentru ADHD. Însă, pe lângă aceste tratamente, adultul cu ADHD are la dispoziție și alte strategii pentru a-și gestiona tulburarea:

  • Practicarea exercițiilor cardio în mod regulat timp de minim 30 minute, de cel puțin 4 ori pe săptămână (alergare, mers pe jos într-un ritm susținut, înot, orice activitate fizică care presupune creșterea pulsului)
  • Sporturile care necesită mișcări complexe în timpul unui efort susținut (escalada, ciclismul montan, skateboardul) sunt și ele de mare folos. Combinația dintre provocările creierului și cele fizice au un impact mai mare decât exercițiile cardio simple, deoarece aceste sporturi activează o gamă vastă de zone cerebrale.
  • Regim alimentar adecvat. Cercetări extrem de riguroase au arătat că dieta fără gluten și lactate își face rapid simțită efectele asupra funcționării zilnice a  persoanei cu ADHD.
  • Managementul timpului și organizare: notarea întâlnirilor și a sarcinilor de îndeplinit, stabilirea unor obiective rezonabile, împărțirea obiectivelor în părți mai mici, ușor realizabile, identificarea fiecărei etape necesare pentru atingerea lor. Poate fi extrem de utilă o agendă în care să se țină evidența progresului.
  • Setarea unor așteptări realiste. Este necesar ca persoana să aibă totdeauna în vedere că modul în care își îndeplinește obiectivele este puțin diferit față de cel al altor persoane.

Concluzii

La final, vreau să reamintesc că cel mai important lucru pentru gestionarea acestei tulburări este diagnosticarea corectă. Pentru mulți oameni poate fi foarte frustrant să nu înțeleagă de ce anumite lucruri le ies mai greu decât celorlalți sau de ce au nevoie de mai mult timp decât alții să își îndeplinească sarcinile. 

Adevărul este că în lipsa diagnosticului, a unui nume concret pentru toate dificultățile sale, imaginea de sine a unei persoane este grav afectată. Adulții cu ADHD nediagnosticat și netratat suferă în tăcere. Acesta trăind cu sentimentul că sunt sortiți eșecului, că sunt mai puțini competenți și capabili decât alți oameni.

Prin urmare, dacă există suspiciuni de ADHD, cea mai sănătoasă decizie este să căutam un specialist cu experiență în tratarea acestei tulburări, pentru a primi ajutor și susținere.

Lasă un răspuns

Close Menu