Îţi este greu sa accepţi felicitările şi recunoaşterea celorlalţi?
Ai impresia că cei din jurul tău te supraestimează şi că dacă te-ar cunoaşte cu adevărat şi-ar da seama de fapt că tu nu eşti o persoană atât de valoroasă precum cred ei?
Când oamenii îţi fac un compliment pentru ceea ce ai realizat, te temi că nu vei fi capabil să te ridici la înălţimea aşteptărilor lor viitoare?
Poate te simţi mai puţin competent decât ceilalţi şi crezi că numai munca frenetică te poate ajuta să atingi standardele impuse.
Este foarte posibil să îţi compari nivelul de inteligenţă cu al altora şi să crezi că ei sunt mult mai inteligenţi decât tine.
Ai simţit vreodată că nu eşti suficient de bun la job şi că șeful tău o să afle asta?
Tinzi să atribui succesul tău unor cauze externe cum ar fi norocul, întâmplarea sau îngăduinţa celorlalţi?
Dacă te regăseşti în descrierea de mai sus, sunt şanse mari să suferi de Sindromul Impostorului.
Asta înseamnă că din cauza fricii de evaluare negativă din partea celorlalţi şi a temerii că vei fi demascat, îţi percepi competenţele în mod distorsionat. Acorzi multă importanţă comparaţiei sociale şi eşti convins că ai mai puţine abilităţi decât cei din anturajul tău. Crezi că că succesele tale sunt nemeritate şi te simţi nedemn de aprecierile celorlalţi. Pentru că îţi subestimezi competenţa şi abilităţile personale, îţi setezi obiective mult mai puţin importante şi sub potenţialul tău real doar ca să fii sigur că nu rişti un eşec.
Sindromul Impostorului nu reprezintă un diagnostic sau o condiţie medicală, dar este un pattern de gândire care îţi aduce multe dezavantaje: te îndoieşti de capacitatea ta în ciuda rezultatelor bune şi simţi o teamă constantă de expunere şi respingere care te determină să ratezi oportunităţi şi să accepţi joburi şi responsabilităţi care sunt sub nivelul tău de competenţă.
Simptome ale Sindromului Impostorului
Multe persoane suferă de lipsă de încredere în sine la un moment dat în viață, însă oamenii care suferă de Sindromul Impostorului se îndoiesc de propriile abilități în mod constant și sever.
Iată mai jos sintetizate principalele simptome ale Sindromului Impostorului:
Ai tendința să îți amintești mai mult de momentele din viață în care nu te-ai descurcat, decât cele în care ai avut succes;
Când îndeplinești o sarcină, te temi că nu vei mai putea reuși și altă dată;
Creditezi norocul sau alte motive pentru momentele în care ai avut succes;
Când ai un eșec consideri că ceilalți te vor judeca și te simți umilit și rușinat;
Consideri obstacolele ca fiind un indiciu al lipsei tale de competență;
Îți este greu să accepți complimentele și recunoașterea celorlalți;
Trăiești mereu cu teama că oamenii vor descoperi la un moment dat că tu nu ești atât de competent precum cred ei;
Ești perfecționist și consideri că numai muncind din greu vei putea să îndeplinești așteptările tale și ale celorlalți;
Adesea îți faci griji că nu vei reuși într-un proiect, chiar dacă cei din jurul tău au încredere că vei face o treabă bună;
Alegi un job care este sub nivelul tău intelectual de teamă să nu eșuezi dacă ai căuta unul potrivit pentru abilitățile tale.
Sindromul Impostorului nu se limitează doar la viața personală, el poate impacta viața personală în nenumărate moduri.
În familie, ca părinte, poți simți că nu ești suficient de bun și că greșești semnificativ în educația copilului.
In cuplu, ești mereu îngrijorat că va sosi inevitabilul moment în care partenerul tău își va da seama de defectele tale bine ascunse de el până atunci, iar tu vei fi cuprins de rușine.
La școală vei evita să îți spui opinia public sau să pui întrebări de teamă că profesorii și colegii te vor evalua negativ.
Pe scurt, dacă suferi de Sindromul Impostorului, ai mereu sentimentul copleșitor că nu îți meriți succesul. El te convinge că nu ești atât de inteligent, priceput, capabil, creativ sau talentat pe cât ai putea părea celorlalți.
Cine suferă de Sindromul Impostorului?
Oricine nu își poate internaliza succesele, indiferent de amploarea lor, suferă de Sindromul Impostorului.
Atât bărbații, cât și femeile pot fi afectați de acest sindrom. Studiile arată că totuși, femeile sunt mai sensibile și pot fi mai ușor impactate de acest pattern de gândire.
Este prezent la toate vârstele, debutând la terminarea școlii primare și având tendința să se atenueze odată cu vârsta.
Sindromul Impostorului apare în perioadele încărcate de stres ale vieții: pe parcursul școlii sau odată cu primul job obținut, atunci când ești promovat și îți revin noi responsabilități, în momentul în care îți pierzi job-ul sau când devii părinte.
Persoanele care suferă de acest sindrom sunt puternic motivate să își dovedească competențele. Au tendința de a fi extrem de conștiincioase, pentru a favoriza succesul. Sunt persoane perfecționiste, cu standarde înalte, care se implică puternic în activități pentru a-și dovedi valoarea.
Cel mai semnificativ factor care predispune la apariția Sindromului Impostorului este contextul familial din copilărie.
Mesajele din familie, de la părinți în mod special, joacă un rol important în dezvoltarea identității personale și în reprezentările despre inteligență și reușită. Dacă părinții au credințe disfuncționale, acestea vor fi preluate și de către copil.
Aceste mesaje vor influența dezvoltarea copilului în ceea ce privește stima de sine, atitudinea față de eșec, valorizarea reușitei precum și reprezentarea noțiunilor de inteligență și performanță.
Dacă în mediul familial nu există o validare a abilităților și a reușitelor copilului, acesta va dezvolta sentimente de inautenticitate și de impostură și va căuta să ofere celor din jur o imagine idealizată despre sine, pentru o obține atenție și aprobare.
O altă situație care predispune la apariția Sindromul Impostorului este cea în care părinții hiperprotejează copiii, deprivându-i de posibilitatea de a învăța că pot și că sunt capabili. Ei vor crește cu convingerea că nu merită validarea și complimentele celor din jur, deoarece nu le-au câștigat în mod legitim.
Ce poți face dacă suferi de Sindromul Impostorului?
Primul pas ar fi să faci o listă cu situațiile în care acest sentiment de impostură poate apărea. În felul acesta știi la ce să te aștepți și e mai ușor să recunoști ce anume simți și cum poți contracara aceste sentimente.
Al doilea lucru pe care îl poți face este să separi sentimentele de fapte. Fii pregătit ca aceste sentimente să apară, conștientizează-le, observă-le și pregătește un răspuns alternativ la ele. Recunoaște faptul că doar pentru că tu crezi anumite lucruri despre tine, nu înseamnă că ele sunt și adevărate. Nu uita că a te îndoi și a te crede impostor, nu te transformă automat într-un impostor în realitate.
Un alt lucru pe care îl poți face este să îți dai voie sa crezi complimentele și validările celor din jur.
Este important să admiți că ai un mod de funcționare specific atunci când este vorba despre remarcile pozitive ale anturajului în ceea ce privește realizările tale.
Concret, trebuie să identifici momente specifice când te autosabotezi în acest fel. Apoi să cauți răspunsuri alternative la aceste situații, punând la îndoială gândul că oamenii se înșeală și că de fapt tu nu ești atât de valoros.
Dacă exersezi consecvent acest nou mod de gândire, vei putea accepta progresiv validarea celorlalți.
Un al patrulea lucru pe care îl poți face este să ții un jurnal al reușitelor tale. Notează în agendă zilnic lucruri care ți-au reușit în ziua respectivă pentru a fi mai conștient de ele. Vorbește despre ele cu prietenii și familia, pentru a putea internaliza aceste succese și a integra atitudini noi și pozitive.
Cum te poate ajuta psihoterapia dacă suferi de Sindromul Impostorului?
Puțini oameni conștientizează ca suferă de Sindromul Impostorului, iar dintre aceștia și mai puțini sunt dispuși să împărtășească cu cei din jur aceste sentimente.
Sindromul Impostorului te poate face să te simți neînțeles și izolat. Ideea că ții un secret față de toata lumea contribuie la acest sentiment neplăcut de singurătate. Psihoterapia poate fi una din rarele ocazii în care tu îți dai voie să vorbești despre asta, simțindu-te în siguranță și neexpus vreunei judecăți.
În cadrul securizant și cald al ședinței de psihoterapie vei reuși să identifici împreună cu specialistul gândurile automate și disfuncționale care întrețin acest pattern de gândire.
Vei fi încurajat să vorbești despre temerile tale și despre acest chinuitor sentiment de impostură.
Vei explora motivele pentru care te simți incapabil să îți internalizezi reușitele. Vei înțelege originile sindromului prin prisma dinamicilor familiale din copilărie cu impact asupra modului în care te raportezi tu ca adult la reușită și inteligență.
Căutând ajutor psihoterapeutic, este posibil să descoperi nu numai dinamica care stă la baza originii sindromului, dar și a celei care îl menține prezent in viața ta.
Sindromul Impostorului nu este o condiție medicală, dar este o problemă psihologică reală, care îți cauzează multe neajunsuri: o stimă de sine scăzută, un sentiment scăzut de eficiență, o stare generală de bine afectată, tendința de a alege poziții profesionale care nu îți permit să îți exprimi aptitudinile reale și de a considera orice obstacol ca pe un indiciu obiectiv al nepriceperii tale.
În urma ședințelor de psihoterapie vei învăța să pui la îndoială aceste gânduri și emoții dezadaptative cu care te autosabotezi și vei reuși să capeți încredere în tine și în abilitățile tale.
Fă-ți curaj și abordează specialistul potrivit pentru tine, alături de care să lucrezi pentru a-ți crește calitatea vieții!